Nu se aștepta, dar când n-a mai fost nimic de privit, încât ochii ei nu mai aveau întrebuințare, tocmai atunci o întâlni pe Zeița de smarald. În fiecare piat...
Nu se aștepta, dar când n-a mai fost nimic de privit, încât ochii ei nu mai aveau întrebuințare, tocmai atunci o întâlni pe Zeița de smarald. În fiecare piatră verde e o mică Zeiță care este în același timp marea Zeiță a tuturor smaraldelor. Dacă ești în piatră, ea pare întotdeauna mare, deși n-ai cum s-o vezi, întrucât nu-i nimeni pe care să-l vezi și nimic de privit. Zeița se află într-un fel acolo, dincolo de frontierele smaraldului, iar tu nu ești niciunde și n-ai traversat nicio frontieră. Te simți ca un contrabandist, deși nu faci niciun fel de contrabandă.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.