Pasărea cu aripi frânte
Săgeată putredă e pasărea cu aripi frânte,
În gușa ei mai macină speranța,
Din când în când scapă din plisc mălaiul
Și nu vrea să cedeze, își dozează viața.
Mai prinde fulgi cu lacrimi dulci-amare
Pe trupul ei înspăimântat de vreme,
Chiar dacă-ajunge cu oasele-n atele
Mai strigă leru-i ler și de durere geme.
Soarele hoțește opaca pleoapă-a nopții,
O lasă răstignita în munți pân' dimineață,
Credința încercării cruci de sânge-i toarnă,
Ieșirea din durere lacrima îngheață!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre spaimă
- poezii despre păsări
- poezii despre noapte
- poezii despre munți
- poezii despre gheață
- poezii despre durere
- poezii despre dimineață
- poezii despre cruce
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.