* * *
Erau dimineți în care spinările noastre
deveneau un mapamond pe patul alb.
Cu degetele îi cutreieram orașele
îndepărtate pe care, unul după altul, voiam
să le trăim. Visam o mie și unu
de itinerarii. Ți-aduci aminte?
Nu știam că dragostea
e un bilet dus întors.
poezie de Christelle Enguix
Adăugat de Madalina Mantu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.