Frumoasa... dispariţie

Starletele s-au dus de mult, se bălăcind în vampe dive
-Nu cu talent şi har, cu stil- cu dezgoliri şi invective
De mascul-sex pe limbă îl dând, des, tare, cu guri sparte
Ce-ndrugă spusele, cuvânt, făr-a le ştii... C-un iz aparte!

Iar starul, el, e-un măscărici de clipuri ieftine, în reclame
Ce-şi prosternează caracter, talent, spirite afame;
Îşi vinde rol din scena castă în zi cu zi, golan pe stradă,
Făcând politică infam... Nevasta-i făcând teatru' ogradă!

La sfatul ţării e-un atlas de hoţi, repartizaţi pe zone,
Cu bale ce le curg din guri, că nu cunosc expresii!... Clone,
Aruncând, hulpavi, minciuni că sunt aleşi în dres, deştepţi,
Făcându-şi singuri legi, "sublime"... Se sublimând din strâmbi, în drepţi!?

Şi strada şi-a pierdut din farmec; femeile-s mai mult bărbaţi,
Într-un tupeu golan, cu blugi strângând bulan, sâni dezbrăcaţi,
Promovând sex total, divers, în locuri, părţi ale naturii...
Năvălind nesimţite-n bresle, fără aptitudini... Şarmul gurii?!?

Iar "bolovanii"-s cranii rase, neraşi, gât gros în tatuaje
De cuceriri; nu-n ale ştiinţei, nici în invenţii, în montaje,
Sau decoraţii de bravură! Doar în limbaj deject, fiţos;
"Pe bune"!... Ah, ce formulă, ce-adulă snobi cu iz ţâfnos?!

În texte plângătoare, în bocet, de frăţiori de jaf, viol,
De bani făcuţi de la vânzare de trupuri nude, vitriol,
Muzica-i tot mai indiană, din negrii-n negre discoteci,
Împrăştiind de-o gonoree reprezentanţi... De cap zevzeci!

Teatrul e-acum modern, slinos, de trupuri tot se-ncolăcind,
Nu de dramatic dialog; libret aproape-i mut, răgind
Arar, de-o gură de femeie, fără regii, decor palpabil,
Doar voaluri de lumină, laser, cu fum... Aer irespirabil!

De poezie, numai umbra-i, ce s-a întins murdar în proză,
Fără spectacol, un substitut, cum ilustrata-i cult de poză;
Cuvinte puse, fără pasul de dans, de ritm de altădată,
Umplut, fantasmagorist, de imagini... Sau doar ideea nudă, plată!

E-n dispariţie frumosul, expus, se dă tot pe interes
De a-şi vinde singura, ideea, cu orice preţ, ce poartă fes!
Nu mai e stil, apartenenţă, totu-i trădat într-un patetic
De gust atât de îndoielnic... Nu mai e suav, artă, estetic!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!