Dar domnul Cristescu habar n-avea, iar Nistor nici măcar nu încercă să-i spună. Ieșiră în curte, toți patru, pentru a continua "ședința foto" afară, de astă dată alăturându-li-se și Brutus. Fiind afară, nu mai era nevoie de blitz; și ce bine! În ochi deja le sclipea insistent lumina aceea albă orbitoare, iar vederea li se împăienjenise; nici lui Brutus nu i-ar fi convenit albeața blitz-ului; așa însă, n-avură probleme cu el, era un câine foarte ascultător, mai ales că din când în când mai primea și câte o recompensă dulce de la Nistor. Iar "ședința foto" se prelungi până seara, când lunganul decise să plece acasă, pentru a mai sta și cu părinții lui; promise că va reveni ziua următoare, cu uniforma lui albastră în rucsac...
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.