Cum ajunseră afară, doctorița îi întâmpină îngrijorată, asaltându-i cu o grămadă de întrebări, aproape uitând să-l salute cel puțin pe domnul To Kuny, care nu se supără numai pentru atâta lucru. Lângă Stela, Alex, "bătrânul", cu ochelarii lui, retras, nu prelungi șirul ei de întrebări; stătea tăcut și îngrijorat, foarte îngrijorat, doar era vorba despre prietenul lui din copilărie, Lucian.
citat din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.