Señora Oriana către Dulcinea del Toboso
O, Dulcinea, dacă mi-ar fi scos o
Măiastră zână-n drum chiar satul care
Ți-e patrie, din Miraflor pe mare
Veneam să schimb azi Londra pe Toboso.
Lui Don Quijote să-i fi dat chemare,
Să fi putut fi pentru-acel colos o
Icoană-n lupte, inima mi-a ros-o
Dorința, vie fără de-ncetare.
De-aș fi scăpat și eu la fel de castă
Lui Amadís din brațe, cum putut-ai
Cu-al tău curtenitor hidalg Quijote,
Azi n-aș ști ce-i invidia nefastă.
M-ar bucura, nu m-ar jigni, plăcuta-i
Tovărășie, dând plăcerii cote.
sonet de Miguel de Cervantes din Don Quijote de la Mancha (1605), traducere de Ion Frunzetti
Adăugat de Dan Costinaș
Votează! | Copiază!
Este disponibil 
Cartea "Don Quijote de la Mancha. Vol. I + II. Editia a II-a" de Miguel de Cervantes este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Vezi și următoarele:
- poezii despre schimbare
- poezii despre sat
- poezii despre plăcere
- poezii despre patrie
- poezii despre invidie
- poezii despre inimă
- poezii despre dorințe
- poezii despre bucurie
- poezii despre Don Quijote
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.