Miracol
Pe vremuri aveai un sărut de soare cu gust de iarbă,
acum miroși a copil - după două nașteri
care te-au împăcat cu propria-ți naștere,
dar
încă te mai vezi în casa bunicilor.
Cauți în Tarot semnele unui viitor ce își ține
trecutul în brațe,
ca un sinucigaș ajuns la marginea podului, cu piatra de gât,
dar ezitând să se arunce...
Și întrezărești,
în clipa când lașitatea imploră o amânare
lumina indiferentă a zilei, miracolul ei monoton
care te salvează!
poezie de Dinu Flămând din Opera poetică (2007)
Adăugat de Dan Costinaș
Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în spaniolă.
Cartea "Corzi - Superstrings" de Dinu Flămând este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Nu este introdusă data nașterii pentru Dinu Flămând. [Vezi și următoarele:
- poezii despre naștere
- poezii despre lumină
- poezii despre viitor
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre salvare
- poezii despre poduri
- poezii despre lașitate
1 Domnu Trandafir [din public] a spus pe 6 iulie 2013: |
| Superpoezie! |
2 Betty Marcovici [utilizator înregistrat] a spus pe 6 iulie 2013: |
| O poezie importantă pentru menținerea iubirii. |