Un bob de rouă
"Întreaga noapte, un bob de rouă
A oglindit într-însul cerul."
Flamarion
Întreaga noapte-un bob de rouă, pe sânul rozei adormite,
A oglindit în apa-i cerul. În limpedele diamant
A răsărit și-apus de-a rândul, cu noaptea fără de limite,
Enormii sori cu-al lor cortegiu și-al nebuloaselor neant.
Spre zori, s-a șters în cristalinu-i, Lacteea-n cer întârziată,
Și roșul cerului și-al florii, în infinitu-i, a creat
O-ncântătoare dimineață cu care roua-mparfumată
Pe aurul întâiei raze în soare a alunecat.
O noapte-ntreagă-un bob de rouă, picat pe-această dragă floare,
A fost imens ca și un suflet, senin și trecător în care
Vizibil numai sie însuși e Universu-ntreg gândit.
Și astfel când fatalul oare, al celor dincolo de viață,
Răsare-n lumi interioare, din a misterelor grea ceață,
Ca roua sufletul s-absoarbe, cu-ntreg stelatu-i infinit.
poezie de Gabriel Donna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Gabriel Donna. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.