Russel Kincaid

În ultima primãvarã pe care am trãit-o de atunci,
În acele ultime zile, am stat în livada pustie,
De unde, dincolo de câmpurile verzi, se vãd sclipind
Dealurile de la Miller's Ford,
Reflectând la mãrul
Cu trunchiul uscat ºi cu crengile crãpate ºi chinuite
Pe care, pe alocuri, se iþeau frunze
ªi flori delicate,
Menite sã nu devinã niciodatã fruct.
Acolo eram ºi eu, cu spiritul închis
De carnea pe jumãtate moartã, cu simþurile amorþite –
Dar încã gândind la tinereþea mea ºi la tinereþea pãmântului,
La felul în care înfloresc fantome, sclipind palid
Peste ramurile fãrã de viaþã ale Timpului.
Visând despre primãvarã ºi despre tinereþe roditoare,
Am cãzut în ciclonul
Care m-a aruncat din îmbrãþiºarea sufletului
Acolo unde nu existã nici lume ºi nici cer.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adãugat de Petru Dimofte
Voteazã! | Copiazã!