Vulturul și melcul (Fabulă)
Zorile veghează, din înalt revine,
L-al său cuib în culme de cetate
Și-n ochiu-i de vultur orice vietate,
Tot mai des, o pradă ea devine.
În vârf de munte și-n zbor de vulturi,
Un melc el vede, aflat pe creasta cea de sus:
- Dar, melcule, cum și cine aicea te-a adus?
- Încet, eu m-am târât necontenit prin vânturi!
Deși, în aparență, multe lucruri par de neatins,
Încet și cu speranță, caracterul ne-a convins
Că mici eforturi consistente
Fac a noastre visuri existente.
Morala: Prin muncă susținută, orice vis poate deveni realitate.
fabulă de Mirela Lascăr
Adăugat de Mirela Lascăr

Votează! | Copiază!
1 Andreea Georgiana [din public] a spus pe 27 martie 2016: |
| Multumesc pentru fabula chiar ma ajutat blogul asta. Va multumesc!!! |