Aș vrea...
Aș vrea să fiu o ploaie din pulbere de stele
Ce luminează drumul în calea dragei mele,
Aș vrea să fiu poteca din cale-i și, tăcut,
La orice pas ea face eu talpa să-i sărut.
poezie de George Budoi din Poezii (1 martie 1995)
Adăugat de Georg Budoi

Votează! | Copiază!
1 Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 16 februarie 2015: |
| Superb! Iar eu aș vrea să fiu din nou firul de iarbă care vă sărută talpa, domnule George Budoi! Aș vrea să reveniți la lumina pe care am cunoscut-o în urmă cu trei ani, alături de o lumină pe care, iată, acum dumneavoastră înșivă, o tăvăliți prin abia p ... Superioritatea trebuie recunoscută de oamenii de valoare, domnule George Budoi! Și nu subminată, murdărită, aruncată în albia cu lături! Cu aceeași stimă, considerație și optimistă înțelegere! |
2 George Budoi [autorul] a spus pe 16 februarie 2015: |
| Doamnă Mirancea, Dacă aș fi știut că într-un comentariu la poezia mea cineva va folosi "delicata" expresie "albie cu lături", n-aș fi publicat-o niciodată. |