Baladă a doamnelor din vremea de-odinioară
Spuneți-mi, unde, în ce plai-s
Frumoasa Floare din râmlene,
Arcipiada spun, și Tàis,
Ce-au fost mlădițe cosângene?
Echo ce auie-n poiene,
De chemi la iaz au pe tăpșan,
Ce-avea frumuseți nepământene?...
Dar unde-i neaua de mai an?
Dar prea-nțeleapta Eloisa
De dragul cui, în cazne-avane,
Scopit fu Avelar, și i s-a
Dat lui monahicești canoane?
Dar Doamna poruncind cu toane
Vârât în sac, pe Buridan
Să-l svârle Senei în bulboane?...
Dar unde-i neaua de mai an?
Dar Blanca-Doamna, crin în floare,
Ce îngâna cu viers de zână?
Dar Bertha cu piciorul mare,
Alisa, Eremburga? Până
Și a Ioanei d'Arc țărână
Mucenicită la Ruan?
Unde-s Fecioară-Atotstăpână?...
Dar unde-i neaua de mai an?
Închinare:
Măria Ta, să nu-ntrebi unde
Au pas, (de-un leat, de ieri) e-n van.
Căci viersul meu îți va răspunde:
Dar unde-i neaua de mai an?
poezie clasică de Francois Villon din Le Testament (1461), traducere de Romulus Vulpescu
Adăugat de Dan Costinaș

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.