Sărutări... (Ispita)
Sânul tău frumos, domniță,
Alb, rotund și delicat,
Mult se zbate sub bluziță
Și mă-ndeamnă la păcat.
Te-aș cuprinde după umăr
Și cu drag te-aș dezmierda,
Sărutări fără de număr,
Eu pe sânul tău ți-aș da.
Și-mbătat de-a ta făptură,
Tu, copilă, draga mea,
Sărutări pe a ta gură,
Și mai multe ai avea.
- Cât de multe?-ntrebi tu, Clara;
- Câte fire de nisip
În deșertul zis Sahara
Aș depune pe-al tău chip.
Și de n-oi fi mulțumită,
De atât de mult sărut,
Eu îți jur, a mea iubită,
C-o voi lua de la-nceput.
poezie de George Budoi din Poezii (7 iulie 1989)
Adăugat de George Budoi
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.