Chitanța
Despre domnișoara Tanța
Nu mai e niciun mister,
Știm cu toții că nurlia,
Stând lângă calorifer,
Își usca, mă rog, chitanța,
Într-o zi de iarnă grea,
După ce-a plătit chiria,
Goală, cu nimic pe ea...
Și cum, George o descrie,
"Cap superb, ochi mari, adânci,
Piciorușe lungi și pline"...
Mi-ar fi dat inima brânci,
Numai că, săracu', mie,
Gând nu mi-e la nebunii,
Când, la noi în bloc, vecine
Am doar babe nașparlii!
Însă, de proprietar...
Că-și primea natur chiria
De la Tanța, regulat...
Domnilor... jos pălăria!
Pentru un bărbat e clar:
Dacă el, fără alt scop,
Nicidecum n-a abuzat,
Era, cert... un filantrop...
De-aia zic... duduia Tanța,
De trăia astăzi, nurlia,
Mă-ntrebam cuprins de milă,
După ce plătea chiria:
Oare... cât va sta chitanța,
Ca pe vremuri, la uscat,
Chiriașă într-o vilă,
Sau apartament de stat?!
parodie de Valeriu Cercel, după Ion Pribeagu
Adăugat de Valeriu Cercel
Votează! | Copiază!
1 Capra bleagă [din public] a spus pe 4 noiembrie 2018: |
| Nurlie parodie, nea Valerica. |