I se spune unui orb, Ești liber, i se deschide poarta care îl despărțea de lume, Du-te, ești liber, îi spunem noi iar, dar el nu pleacă, a rămas încremenit î...
I se spune unui orb, Ești liber, i se deschide poarta care îl despărțea de lume, Du-te, ești liber, îi spunem noi iar, dar el nu pleacă, a rămas încremenit în mijlocul străzii, el și ceilalți, sunt înspăimântați, nu știu unde să meargă, nu se poate compara viața dintr-un labirint rațional, cum este, prin definiție, o casă de nebuni, și aventura, fără o mână călăuzitoare nici zgardă de câine, în labirintul dezordonat al orașului, unde memoria nu ajută la nimic, căci nu e în stare să arate decât imaginea locurilor și nu drumurile până acolo.
Jose Saramago în Eseu despre orbire (1995)
Adăugat de Homo Novus

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.