Simpozion
Tocmai în zori se sfârși acel chef.
Nu mai aveam nici un picur în cupe.
Era plină doar amfora grea de sidef,
Dar nici unul din noi nu știa s-o destupe.
Și veni-n zbor paharnicul morții din cer
Și-o deschise c-un gest funerar, dintr-o dată.
Vinul negru din ea curse-n cupe sever
Și băurăm și amfora-aceea mai toată.
Istoviți, prăbușiți pe înaltele trepte,
N-am mai fost dup-aceea în stare să bem.
Dar paharnicul morții, deprins să aștepte,
Aștepta sus, pe-un soclu, tăcut și solemn.
În grădină păleau cupidonii de piatră
Și ghirlandele verzi de pe grinzi lunecau.
Băutura pesemne era fermecată
Căci în juru-ne toți, rând pe rând, adormeau.
Și-adormirăm și noi pân-la urmă de vinul
Pe care în zori îndrăznisem să-l bem.
Doar paharnicul morții, el singur, seninul,
Sta treaz, sus pe soclu, tăcut și solemn.
poezie clasică de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Cartea "111 cele mai frumoase poezii" de Radu Stanca este disponibilă pentru comandă online la 34.99 lei.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.