Povestește-mi...

Când de pereți se lovesc strune
Eu-mi strâng obrajii cruzi
mai strâns, mai strâns
până cade ultima suflare

Și ce a fost gol îmi e mâncare
Și ce a fost sete mi-e de îmbrăcare
Și ce sunt eu, e licoare
Și ce aud e așteptare.

Când viscoli tu, cu frunze mari
Lespezi din aripi de fluturi
se las pe palme fine
De parcă doare, de parcă nu

Și țip în sine cu mine
Și tac vorbe depre tot
Și chem depărtarea
Și mor, mor, mor..

poezie de (9 martie 2012)
Adăugat de Cristina VrânceanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie
calendarNu este introdusă data nașterii pentru Cristina Vrâncean. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]

 

Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.


Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.

♥ Cum pot ajuta?

Discuții similare în Forum

[Știință și tehnologie] Roata cu colțuri by ugalen 11 April 2020, 13:59:24
[Filozofie] Răspuns: Stari sufletesti in declin by Mihai 11 August 2019, 10:07:15
[Diverse] Teoria...chibritului by acdc 19 April 2019, 19:53:20
[Diverse] Tudor Gheorghe by acdc 12 June 2017, 12:18:55
[Cursuri de teatru] Atelier de actorie susținut de Mihaela Mihuț și Cristina Iacob by Veronica Serbanoiu 22 February 2017, 12:10:20
Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook