Omul fără credință e ca o frunză uscată de toamnă, care abia se mai ține de ramura copacului și care, la prima adiere de vânt se desprinde și cade la pământ,...
Omul fără credință e ca o frunză uscată de toamnă, care abia se mai ține de ramura copacului și care, la prima adiere de vânt se desprinde și cade la pământ, șovăitoare și neputincioasă.
aforism de Mihail Mataringa (18 decembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa

Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.