Dragi ascultători! Veniți în gara noastră mică! Poftiți, căci viața e-o călătorie: Banale trenuri, vin mereu în gară / Scrâșnind pe șinele de timp uitate / T...
Dragi ascultători! Veniți în gara noastră mică! Poftiți, căci viața e-o călătorie: Banale trenuri, vin mereu în gară / Scrâșnind pe șinele de timp uitate / Te îmbulzești, să nu rămâi pe-afară / Dar urcă numai cel ce dă din coate!... Așa e-n trenul vieții, din păcate! Vă invit și eu la o călătorie... cu trenul de la ora 14. Sunteți de acord? Da! Atunci... poftiți în vagoane! Stați, stați așa... nu vă-mbulziți!... Ia să vedem, cine dă din coate?... Aha, dumneaei, dumnealui... Bravo! Bravo! Acum sunteți în vagoane! Căci viața e ca un vagon... Poate că nu chiar pentru toți, ci numai pentru parlamentari. Parlamentul nostru este ca un vagon!... Un vagon... de dormit... Diferența este că în vagonul de tren... dorm unii peste alții. În parlament dorm unii lângă alții. Și nu se trezesc decât la casierie! Când își ridică leafa: Vorba proverbului: Somnul trece / leafa merge / noi cu drag dormim!
Corneliu Sofronie în Unda veselă, spectacolul "Trenul de la ora 14" (1995)
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.