Vă iubesc, oricum
Vreau să vă-ntreb, prietenii mei buni,
De ce vă supărați, tocmai acum
Când clipa-mi a cedat unei furtuni?
Și, totuși, vă iubesc, mereu, oricum!
Îmi dați ce ce mai bun, apoi îmi luați...
Totuși: încrederea nu mi-o-nșelați!
De nu-mi sunteți alături când mi-e greu,
Oricum, vă dau ce am: sufletul meu!
poezie de Iulia Mirancea (4 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea

Votează! | Copiază!
1 Girel Barbu [utilizator înregistrat] a spus pe 4 noiembrie 2012: |
| Pentru furtuna care n-are niciun rost, eu îți ofer în suflet adăpost. |