Libertatea de-a muri
Doamne, ce timpuri trăim!
Cât de mult ne scufundăm!
Din care lume venim?
Și spre care ne-ndreptăm?
În loc de lapte și miere
Revoluția ne-a dat,
Sărăcie și durere
Și spre "apus" ne-a îndreptat.
Ne-ați inoculat în venă
Venin și ură, bestial.
Libertatea-i doar o drenă
Ca să murim natural.
Avem în noi atâta ură,
Că oamenii din oameni mușcă.
Acum "plecăm" din natură
Fără boală, fără pușcă.
Prin revuluție am câștigat
Doar libertatea de-a muri.
În zadar am tot sperat
Că mai bine vom trăi.
poezie de Dumitru Delcă (6 octombrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.