De la izvor, țăranca plecă Purtând pe umeri urciorul. În urmă-i, ducându-i dorul, Izvorul plânse, apoi secă!
De la izvor, țăranca plecă
Purtând pe umeri urciorul.
În urmă-i, ducându-i dorul,
Izvorul plânse, apoi secă!
catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre țărani, poezii despre sat, citate de Corneliu Sofronie despre sat, poezii despre plâns sau poezii despre dor
| Andreea Maria Cerasela Măican [din public] a spus pe 11 iunie 2014: |
| Da, izvorul îi duce țăranului dorul. Numai în ochii țăranului natura îți vede chipul. Să ne închinăm în fața țăranilor, ca în fața unor icoane vii. |
| Agamiță [din public] a spus pe 11 iunie 2014: |
Așa e!
Izvoarele mai seacă.
Dacă vreți să vă închinați
în fața mea,
vă stau la dispoziție.
Sunt țăran
autentic.
Sunt critic
și autocritic,
pentru că mă cunosc
și-mi cunosc semenii.
Acum însă am treabă.
Vreau să mă autozidesc,
patetic,
în Statuia Pâinii Graham. |
| Scurtu Sorin-Izvoras [din public] a spus pe 12 iunie 2014: |
| D-le GAGA MIȚA . Mă plec în fața dvs. de fiecare dată, în cazul în care ceea ce scrieți este corect, scris cu talent, constructiv, corect critic etc. Însă............?!!!? Autocritica dvs..........????! Locuiți și munciți la țară ??! Țăranii autentici nu pot trăi la oraș, ca țărani autentici! |
| Agamiță [din public] a spus pe 12 iunie 2014: |
Domnule Izvoraș,
Sunt un țăran total
și adevărat.
De aceea
m-am și mutat la oraș.
Dar cunosc bine
mizeria economică
degradarea morală și promiscuitatea
satului de azi.
De aceea fac alergie
la poezele
care laudă noaptea istorică
în care sforăie
țăranul român,
"autozidit"
în fel și fel de temple
inventate de stihuitorii
amatori
sau de vânătorii de voturi. |
