Nostalgia generației apuse
Fetițe dulci, Micul Paris, Zaraza,
Aduc de parc-ar fi din altă carte.
S-au dus cu toate-acestea, precum oaza
A dispărut în orizont, departe.
Se schimbă generații peste noapte
Și zilele de aur în cufăr stau și-n beznă,
Pe fundul mării viselor deșarte
Într-o tăcere cruntă și eternă.
Au fost odată vremuri de mândrie
Din care a rămas eterna nostalgie.
Cu greu privim prezentul în oglindă,
Când gândul altui secol ne colindă.
poezie de Andrei Lupu
Adăugat de Andrei Lupu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.