Tăcuți
Parcă nu mai știu să vorbească. Au tăcut de tot
De dat cu pumnul în masă nu mai zic. E pace
Au părăsit barca și-au luat-o înot.
Când trecutul țipă, toată lumea tace!
Cu mâna-n gât, spre sclavagism se-ndreaptă
Nu sunt în stare singuri să țină scutu-n mână
Văd în tăcere calea înțeleaptă
Și sunt uciși, pe rând, de secera păgână.
A dispărut dorința libertății,
A dispărut iubirea pentru țară,
Decât să lupte, lasă voia sorții
Și merg să fie sclavi afară.
Dar toate-acestea vor trece, peste ani
Nu va dura la nesfârșit prostia!
Și din acești umili săraci țărani
Va înflori voioasă... ROMÂNIA!
poezie de Andrei Lupu
Adăugat de Andrei Lupu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre sclavie
- poezii despre țărani
- poezii despre înțelepciune
- poezii despre înot
- poezii despre vorbire
- poezii despre trecut
- poezii despre sărăcie
- poezii despre sat
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.