Am gândit uneori destul de adânc, dar rareori cu plăcere, aproape totdeauna împotriva voinței mele și parcă forțat. Visarea mă destinde și mă amuză, în timp ...
Am gândit uneori destul de adânc, dar rareori cu plăcere, aproape totdeauna împotriva voinței mele și parcă forțat. Visarea mă destinde și mă amuză, în timp ce reflexia mă obosește și mă întristează. Să gândesc mi-a fost întotdeauna penibil, mi s-a părut lipsit de farmec. Uneori visările mele se termină cu meditația, dar cel mai adesea meditațiile mele se încheie cu reveria; și în timpul acestor rătăciri, sufletul meu hoinărește și planează deasupra universului, pe aripile imaginației, cunoscând extazuri ce întrec orice altă plăcere.
Jean-Jacques Rousseau în Visările unui hoinar singuratic
Adăugat de Simona Enache

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.