O frunză în cădere îmi evocă un poem nostalgic. Abia atunci când, ajunsă jos și călcată în picioare de pași rătăciți și nepăsători, prinde miros de pâmânt, a...
O frunză în cădere îmi evocă un poem nostalgic. Abia atunci când, ajunsă jos și călcată în picioare de pași rătăciți și nepăsători, prinde miros de pâmânt, abia atunci mă cuprinde simțământul unui poem tragic.
Mihail Mataringa (9 iulie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.