* * *

întotdeauna eu am mers alăturea cu timpul
când el curgea în infinit, alene
eu zi de zi în braţe la moş ene
îi dăruiam jumatea mea de viaţă, pur şi simplu

că-aşa îmi e sortit de la-nceputuri
pentru orice pe lume mi se iau tributuri
şi pentru orice zâmbet am la rest un plâns
şi pentru orice zi-o noapte tot a nins
şi pentru orice floare mi se dau zăpezi
şi pentru orice vis-un întuneric în amiezi
şi pentru fostele şi actualele iubiri
sunt ciugulit de inocenţe de delir
şi pentru tot ce las în urma mea
nimic şi nici odată n-oi ierta
chiar dacă timpul meu se va opri
chiar dacă tu la fel mă vei iubi...

întotdeauna eu am mers alăturea cu timpul
când el curgea în infinit, alene
dar oare ce va fi dacă moş ene
îmi va restitui jumatea mea de viaţă, pur şi simplu?

poezie de Iurie Osoianu (23 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Votează! | Copiază!