Balada unui român mic (după: Balada unui greier mic de George Topîrceanu)
Peste case zgribulite
Peste drumuri zdrențuite
A venit așa deodată
Vestea cea întunecată
Slabă și zăludă, lungă
Atingând omul la pungă
Galbenă ca un mălai
Pe român să îl ajungă
Vine tocmai de departe
Risipind în evantai
Indexare
Fabrici moarte
Stropi de tină
Greve, vai!
Vine de la guvernare
Fumegând si-nlăcrimând
Intră la român în casă
Se pitește proasta veste
În cel mai ascuns ungher
Și-o primește marea masă
Cu zadarnice proteste
Doar pe coastă la urcuș
În Dealul Mitropoliei
Unde și-au găsit culcuș
Pro-americani sau ruși
Dau frâu liber veseliei
Cri-cri-cri
Vară gri
Mă tem că degeaba vii
Că tot încercând s-adun
Dinainte de Crăciun
Leu cu leu, cât de puțin
În concediu ca să plec
Pentru mine-a fost un chin...
Căci, parcă răpus de-o boală
Am rămas cu punga goală
Si-astfel zilele îmi trec
Că-s șomer
Și-am rămas neisprăvit
Ca o frunză-n vânt, stingher
Tot sperând la infinit...
Cri-cri-cri
Vară gri
Tare-s mic și necăjit
parodie de Corneliu Sofronie din revista "Mangafaua", după George Topîrceanu
Adăugat de cristina
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre zile
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre proteste
- poezii despre prostie
- poezii despre medicină
- poezii despre infinit
- poezii despre grevă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.