În zadar
Furați-mi voi lucirea din orbite,
Împleticita teamă să m-atingă,
Stârniți furtuna ca în piept să-mi stingă
Nădejdile și împlântați cuțite;
Întindeți ura, să mă prindă-n chingă,
Ochiți un zbor cu gloanțe ruginite
Și sloboziți din văgăuni termite
Să rupă fibre, spaima să mă-nvingă;
În temniți reci zvârliți rânjind dreptatea
Ca să rămână doar un searbăd drog,
Cu străji de corbi înconjurați cetatea,
Pe tron suiți un cerșetor olog;
Luați-mi voi cu silă libertatea!
Îmi va rămâne-n suflet, când mă rog.
poezie de Adrian Munteanu (16 mai 2012)
Adăugat de Lucian Velea
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre suflet
- poezii despre spaimă
- poezii despre libertate
- poezii despre frică
- poezii despre droguri
- poezii despre dreptate
- poezii despre cerșetorie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.