Noapte de Crăciun
Îți aud mâinile
cum pipăie conturul viselor
și le așază pe rafturi în stele
care încă n-au răsărit.
Se aude cum închizi ușa,
cari după tine geamantane -
cu toate înfrângerile de până acum.
Cum te apropii, se scutură ninsorile,
diminețile albe de așteptare
își lipesc florile de geamul ferestrei,
în tâmple parcă-mi bat clopote surde.
Se deschide poarta destinului
pe care-l poftesc să intre;
Moș Crăciun cu sania nopții,
Te înconjor cu daruri și sunete de stele
aflate acum pe acoperiș;
sania pleacă lăsând vraiște atâtea bucurii
în odaia cu brad împodobit
unde iubirile noastre vin și trec.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (24 decembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicolae Vălăreanu Sârbu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.