Străinătate
Găseam iubitei mele nume
În multe limbi de pe pământ,
Dar nicăieri în astă lume
Nu-i grai, ca graiul meu de sfânt.
Mi-e dor de codrii, de câmpii,
De ape limpezi, de izvoare,
De cântec scump, de ciocârlii,
De glia noastră roditoare.
Ori unde te-ai afla, nu-i bine
Nimic nu e, ca-n a ta țară,
Mănânci cu noduri și o pâine
Simțindu-te ca,, cel de-afară''.
De ce la mine-n țară nu se vrea
Și trebuie mereu să plec departe?
De ce aici e viața foarte grea
Un drum de fericire ne desparte?
poezie de Ion Drăgoianu
Adăugat de Any Drăgoianu

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre păduri
- poezii despre pâine
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- poezii despre fericire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.