Aceeași plecare ca a trenului tragic din februarie, la aceeași oră, în aceeași frământare a gării, în același zgomot, aceeași fumăraie. Decât că acum era încă lumină, un amurg clar, de o infinită blândețe.
Emile Zola în Bestia umană (1890)
Adăugat de Simona Enache

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.