Umbra timpului

Cade umbra timpului în van
Cum se duce viaţa an de an.

Pe al boltei cer dumnezeiesc
Caut steaua mea şi n-o găsesc.

Cornul lunii ascuţit şi strâmb
Îmi zâmbeşte tandru de pe câmp.

Apa din ulcioare, adiind răcoare,
O beau fericit la apus de soare.

Pe destinul meu, lasă-mi-te, lasă,
Dulce şi frumoasă, viaţă mlădioasă.

Cumpănindu-mi viaţa, versul şi eresul
Am străbătut vesel întreg universul.

Singur pe cărare, îmi croiesc alt drum
Vreu să trec în ţara umbrelor de fum.

Să privesc de-acolo cine-am fost şi sum.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (9 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Votează! | Copiază!