Joc
Începeam să mă topesc
în tot ce este firesc
și sfârșeam de tot să mor,
în al razelor decor.
Orb fiind fără lumină,
destinu-și găsi destină,
norocu-și găsi noroacă,
iar tristețea mea o joacă,
un șotron cu cretă albă,
insulară, lungă, slabă,
prin care săltând treceam,
pe când tu eram.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.