Destinul este ca o zidire a unui templu imaginar, sau ca o construcție laxă, ridicată în preajma iluziilor regăsite. Nu esta bine să-l supralicităm niciodată...
Destinul este ca o zidire a unui templu imaginar, sau ca o construcție laxă, ridicată în preajma iluziilor regăsite. Nu esta bine să-l supralicităm niciodată și niciodată să-l folosim ca pe o prezicere benignă. Când ni se pare reprobabil crează măiestrite iconoclasme naturale, dar și neliniști care să polarizeze spiritul apărut în a șaptea zi și, imediat acel sublim care a dat sens tuturor lucrurilor, ne va trimite până dincolo de veacuri.
Octavian Anuța în Maxime și reflecții
Adăugat de Octavian Anuța

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.