Suflet defect
Aveai un suflet prea defect,
În toamna-n care te-am văzut,
Sunt meșterul tău fără scule,
Din primăvara ce-a trecut.
Sunt peretele tăcut din dreapta ta,
Ce-ți cunoaște starea după respirație,
Îți sunt tastatura deterioarată,
care-ți refuză comenzile cu grație.
Sunt copilul care se joacă cu tine,
Atunci când vrei să dai timpu-napoi,
Îți sunt spadă pentru dușmani,
Dar pot să-mi fiu și scut, în propriu-mi război.
Îți sunt dulcele vis, când dorul te apasă,
Îți pot bate coșmaru-n mii de cuie,
Dar tu ce ești, când eu sunt doar femeie,
Iubirea mea cea dulce-amaruie?
Atunci când plouă afară, eu vreau să-mi fii umbrelă!
Când viața e alb- negru, să fii tu acoarelă!
Lasă-mă un pic să plâng, când nimic nu e perfect,
Pot să fiu orice mă vrei,
doar să nu îti fiu defect!
poezie de Anna Panovici din Sfârșit de Autograf (9 aprilie 2011)
Adăugat de Anna Panovici
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Anna Panovici. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.