Dezmințire la mit
Nu m-am întors...
Eu sunt aici, risipit pretutindeni
Întoarcerea mea,
uciderea pețitorilor,
Simplu mit
Din care Homer și editorii trag profit.
Nu m-am întors...
Eu sunt aici, risipit printre pietrele arse
Sirenele
Circe
Penelopa
Sunt farse
Născocite de un orb zdrențăros
Pentru un happy-end fermecător și duios.
Nu-mi voi revedea niciodată patria
soția
fiul
câinele
Arcul, patul din trunchi de măslin, ogoarele, turmele
Itaca stâncoasă și marea albastră - căci asta mi-e voia,
Risipit - adunat între ziduri surpate,
Ulise rămâne la Troia!
Ați vrut să îmi luați spada și coiful
și scutul zgâriat și lovit
În cărțile voastre Ulise-i un biet rătăcit
Mă reneg pentru un plug
Simbol de taur care trage la jug
Nici acum nu-nțelegeți -
E atâta de greu?!
Că Ulise e Troia, și că Troia sunt eu...
........................................
De patru milenii amestec cu spada mortarul pe plajă
Cioplesc lespezi
ridic ziduri
Înălțându-mi în marmură voia.
De patru milenii
Ulise ridică
O nouă cetate la Troia...
poezie celebră de Doru Davidovici din Dezmințire la Mit (1991)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tauri
- poezii despre soție
- poezii despre simbolistică
- poezii despre plajă
- poezii despre patrie
- poezii despre măslini
- poezii despre căsătorie
- poezii despre cărți
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.