Cu fierul roșu tu mă-nțeapă
Cu fierul roșu tu mă-nțeapă,
În fața mea lovește drept,
Cu vergi mă biciuie, iubito,
Dar nu mă face să te-aștept.
Picioarele, de vrei mai bine,
Din locul lor tu mi le scoate,
Dar nu lăsa s-aștept zadarnic,
Că-i chinul cel mai greu din toate.
Ah! Ieri întreaga după-amiază
Te-am așteptat cu dor fierbinte
Și n-ai venit, fermecătoareo, -
Iar eu credeam că-mi ies din minte.
Cu șerpi mă strânge nerăbdarea
Și-n fiecare clipă sar
Când sună pași pe coridoare;
Dar tu nu vii - e în zadar.
Nu vii! Simt furie grozavă
Și dracul la ureche-mi spune:
Frumoasa lotusului floare
De tine-și bate joc, nebune.
poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.