Macii
Ardeau ca niște facle vii,
în vârf de firave tulpini.
Își înălțau râzând zglobii
obrazul roșu dintre spini.
I-am adunat cu mâini avare,
am rătăcit în seara blândă,
umplându-mi brațele de floare
învăpăiată și plăpândă.
Și m-am întors într-un târziu,
departe cîmpul rămânea,
atât de singur și pustiu
în urma mea.
Dar când acasă-am încercat
să-i strâng într-un aprins buchet,
toți macii mei s-au scuturat
ca niște lacrimi pe parchet.
poezie clasică de Magda Isanos
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.Vezi poezii despre seară, citate de Magda Isanos despre seară, poezii despre roșu, poezii despre mâini, citate de Magda Isanos despre mâini, poezii despre flori sau citate de Magda Isanos despre flori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.