Doi
Îmi rostogolesc gândurile
de zeci de ori
în minte
până să le închid
în cutia cuvintelor.
Pasărea albă
a atins cu aripa
cea mai de jos stea;
astăzi rănită de lumină,
plânge pe cel mai înalt munte
de pe pământ.
Cred că iubirea e un joc
cu două persoane
din care nimeni nu câștigă
decât cel mult o inimă.
Asfințitul cade spre noi
cu roșu și galben,
picurându-ne pe buze
o noapte sau un vis.
Ne apropiem unul de altul
fără să știm,
până când, lovindu-se sufletele noastre
surâd a enigmă...
Trec mai departe.
poezie de Mariana Câlț
Adăugat de Girel Barbu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.