Să nu uitați de mine...
Am pus în voi iubirea și grija de părinte.
Am ocolit tot răul, scoțându-l din cuvinte
Să nu vă-ntine viața, să nu-i simțiți durerea.
În voi mi-a fost speranța și voi mi-ați fost averea.
La tot ce v-ați dorit m-am aplecat s-ascult
Și-am încercat puținul să-l fac să fie mult.
Cu peticul din coate am alungat nevoi.
V-am apărat cu trupu-mi de vânturi și de ploi.
V-am împărțit averea ce bob cu bob am strâns
Și v-am zâmbit și-atunci când sufletu-mi a plâns.
Am pus în voi speranța că singur n-o să fiu,
Dar ați plecat... și-n juru-mi s-a adunat pustiu.
Să nu uitați de mine... atâta cât mai sunt.
Eu nu-mi doresc prea multe, mi-ajunge un cuvânt
Să știu ce e cu voi, să știu că sunteți bine...
Și bucuria voastră mă ține și pe mine.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!