Am cunoscut...
Am cunoscut visători punctuali
Care erau exacți la întâlnire
Ca astrele-n cereasca lor rotire.
Ei nu visau grădini de portocali
Prin care în neștire să se plimbe,
Ci căutau cu mâini înfrigurate
Un punct de sprijin în realitate
Ca să transforme lumea și s-o schimbe.
Unii-au pierit - i-a înghițit abisul
Cu viziunea lor scăldată-n sânge,
Alții-au rămas - dar nu pentru a-i plânge,
Ci pentru-a le clădi aievea visul.
poezie clasică de Virgil Teodorescu (1976)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.