Ochii tăi albaștri
Ochii tăi albaștri
Anii cum i-au înnegrit.
Clipele dulci au murit.
Mâinile tale albe
Străină pâinea altora taie,
Și ciocârliile le-a învins o cucuvaie.
Părul, pe care l-am mângâiat,
De amintiri grele, se albește.
Părul tău ca un gând crește.
Unde te-ai dus? Doar ai rămas...
Doar ceva s-a dus din tine:
Iubirea s-a dus, că n-a vrut să rămâie cu mine.
O, dacă am putea-o prinde
Ca pe-o pasăre vrăjită și călătoare,
Ne va mai cânta în zorile aprinse de soare?
poezie celebră de Emil Isac
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre alb
- poezii despre timp
- poezii despre păsări
- poezii despre păr
- poezii despre pâine
- poezii despre ochi albaștri
- poezii despre ochi
- poezii despre negru
- poezii despre mâini
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.