Fără regret

Te pierd şi nu e prima oară,
Mă rog să stai şi nu e chip...
Te-am cunoscut în primăvară;
Ca-ntotdeaun-a fost un "clic".

Eşti partea din recent tumult
De încercări, valorizantă,
Crezând c-a minte-un jurământ
Ne face viaţa trepidantă.

Nici nu încerc mai mult să dai,
E-ndeajuns, la ce obţin;
De-ai fi jurat pe drept, să stai,
Mă linişteam, scăpam de chin.

E plină lumea de frugale
Cu zbor neîntrerupt, de vise,
Cu înfruptări, printre escale,
Cu infinituri des promise.

Doar singur timpul ne discerne
Şi-ntoarce din pedepse date
Când trupul frumuseţi îşi cerne
Şi pierzi sublimuri câştigate.

Să nu-ncerci să cerşeşti trecut
C- "a fi "e un... infinitiv;
Ce-ai cumulat în petrecut
Se scade-n fizic, la activ.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!