Tot ce respiră, tot ce are culoarea ființei dispare în imemorial. Am gustat oare cu adevărat odinioară seva lucrurilor? Ce savoare avea? Acum îmi este inacce...
Tot ce respiră, tot ce are culoarea ființei dispare în imemorial. Am gustat oare cu adevărat odinioară seva lucrurilor? Ce savoare avea? Acum îmi este inaccesibilă - și insipidă. Sațietate din prea mare lipsă.
Emil Cioran în Căderea în timp, Să cazi din timp...
Adăugat de Simona Enache

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.