L-am despăturit un pic
Scriu după cum îmi dictează, se pare, înăuntrul meu.
Uneori, vreo gâză măruntă
își agață piciorușele în semnele de punctuație,
atât de bine scriu.
Aș putea să mă enervez dar sunt calm,
întorc și cealaltă pagină
iat-o pierdută în albul acela în care doar amintirea mișcării sale aiurea rămâne.
Știu, despre mine e vorba,
e ca și cum mi-aș fi despăturit sufletul,
l-aș fi scos din buzunar (aici stă atunci când sunt cinicul naibii)
ca să văd cuvintele mele mai bune decât
mine vreodată.
poezie de Călin Hera din Îmi pun singur miere în ceai (2010)
Adăugat de Dan Costinaș

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.