Panta Rhei
Oh, privirea are sâmburi
ca și cum ar fi o fructă,
calul inimii pe dâmburi
de din iarba ei se-nfruptă.
Stau și nu mă clatin, stau
chiar în cercul de cuvinte
nenăscute ce erau
ca sămânța cea de linte,
Ca porumbul, ori ca grâul,
ori ca meteorul care
taie în pieziș pârâul
cu semințe vechi de soare.
Panta Rhei, se-nfioară
tot ce curge, numai tu
în mijloc de vieți stai, țară,
pururea atunci și-acu.
poezie celebră de Nichita Stănescu din Un pământ numit România (1969)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
1 Astarte [din public] a spus pe 12 ianuarie 2011: |
| Superbă! "Panta Rhei (Oh, privirea are simboluri)" este cea mai frumoasă și profundă poezie din volumul "Un pământ numit România". |