Degeaba
moto: Cui să cer iertare soartă
Că m-au dus la marea moartă
Unde n-au ajuns pescari
Domnii-n robele lor mari?
-------------------------
Degeaba te uiți la mine încurcat
Că eu nu sunt flautul fermecat
Nici patron, nici arlechin
Nici tragicul Șaliapin;
Sunt un anonim din gloată
Și mi-am rupt la car o roată
Am rămas de-atunci în pană
Fără pix și fără pană
Doar cu topul de hârtie
Nu vă pasă vouă, dar îmi pasă mie
Și escala nu e Scala
Dat afară din Walhalla,
Un văcsuitor de ghete
Lustruiește la șirete
(Că șirete-s vremurile)
Din Alaska în Kurile
Și pantofii la clienți
Care nu-s obedienți;
Lustruiește sărăcia
Veacul nostru și prostia
Așezat la colț de stradă
Pe un scaun sau o ladă
După cum ați intuit
Și o face țintuit
Țintuit și gratuit...
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.