Clic în câmp, apoi CTRL+C pentru a copia codul HTML
Cum cântă marea
În fiecare seară, de-un timp, stau cu mirare
Și-ascult ce straniu cântă tumultoasa mare.
Atent îmi plec urechea, și-ascult notele-i grele,
Ascult, cătând pe-ncetul să mă desprind de ele,
Să-mi lămuresc ce-o doare când spumegă de ură,
Ce vrea să spuie marea cu-nfricoșata-i gură.
Dar apele-i țin taina, schimbând a ei cântare,
Acum, parcă se joacă zvârlind mărgăritare,
Și-acum, ca sub imperiul unei porunci secrete,
Își părăsește jocul, și-n larmă de trompete,
Își trâmbiță mânia, iar miile-i de creste
Le umflă în talazuri, în larguri dând de veste,
Că cineva ascultă și-nseamnă cu mirare
Ce poate să surprindă din larga ei cântare.
poezie clasică
de
Dimitrie Anghel
cadru cu linie simplă
cadru cu linie întreruptă
cadru cu linie punctată
cadru cu linie dublă
cadru cu linie canelată
cadru cu linie reliefată
cadru coborât
cadru ridicat
fără cadru
albastru
verde
roșu
purpuriu
azuriu
auriu
argintiu
negru
|
Module dinamice